Noul Cod Silvic cu aromă de drujbă de pădure

Deși mai greu de obținut, produsele de (privat) consum pe bază de resurse naturale românești își găsesc repede clienți și parteneri de afaceri.

Din cauza aceasta, parlamentarii români sunt nevoiți adesea să se transforme în vânzători ambulanți și să ofere remedii naturiste pe bază de legi modificate sau spontan inventate.

Așa a reușit România să aibă în ultimii ani câteva oferte de nerefuzat cianuri, gaze de șist și lacrimogene, eoliene pe traseele de migrație ale păsărilor sau autostrăzi asfaltate cu cranii de vulpi și urși.

Veșnica problemă atunci când vrei să vinzi țărișoare la bucată e, pe lângă faptul că nu mai poți să le asamblezi la loc, că trebuie să mai iei în calcul și amărâtele de ființe ce-și fac veacul pe-acolo, fie ele oameni, plante sau animale. Mizeria pe care o lași în urmă sau o sustragi dinaintea ochilor iscoditori ai opiniei publice și multe alte mici chițibușuri, ar strica somnul și pacea celui mai pios somnoros refugiat într-o chilie de lux.

Cam așa e și cu pădurile românești, cu noul Cod Silvic și cei 13 parlamentari care și-au prins semnăturile acolo unde drujbele dactilografiază copaci, adică la modificarea Legii 46/2008.

”Noi vrem păduri!” (2012, Fire de copac)

Noul Cod Silvic propus de cei 13 apostoli ai defrișărilor( pedeliștii Fuia Stelian, Gheorghe Tinel, Coromă Gheorghe, Chirilă Constantin, Giurgiu Mircia, Olar Corneliu, Stroian Toader, pesedistul Dumitru Ion, penelistul Horj Pavel, in/dependentul Tăbugan Ion, neapartenentul Munteanu Ioan, mixtul Mărcuțianu Ovidius și udemeristul Bereș Ștefan Vasile) presupune:

  • exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 9, 5 sau chiar într-un singur an = exploatarea rapidă a copacilor din păduri
  • modificarile aduse Art. 7 alin. (4)  sau Art. 47 alin. (3)  creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat = gestionarea durabilă a pădurii iese din calcul
  • Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia.
  • Prin modificările propuse la art. 16, retrocedările pădurilor nu respectă principiile teritorialității și ale obligativității preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice de către proprietari.
  • limitarea practicilor silviculturale restrictive
  • suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie (Art. 15 alin (5) lit. c.)  pentru pădurile proprietate publică a UAT şi privată,  trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit (ex. construcţii hidroelectrice, păstrăvarii, complexe turistice, etc).  În acest sens este necesară creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmează a fi aprobate de  autoritatea publică care răspunde de silvicultură.

Și ca să vedeți că de la 1800 încoace nu s-a schimbat mare lucru decât, vorba poetului, pe hârtie… toate aceste semnale de alarmă sunt ignorate de politicieni, deși au fost în mod public și direct semnalate de Coaliția de Mediu (din care face parte și Asociația MaiMultVerde, alături de alte 69 organizații de protecția mediului din România).

Coaliţia de Mediu şi WWF România şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislaţie modernă, europeană, care reglementează gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către Comisie au rămas fără răspuns. Deşi WWF-Romania a depus o listă consistentă de observaţii şi propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regăsesc în raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.

Ce-i de făcut?

Dacă legea va fi votată, riscăm un nou măcel al pădurilor românești și avem ca învățătură de minte perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), când peste 400.000 mii ha de pădure au dispărut cu cântec metalic de drujbă.

Drepturile la libera exprimare, particparea la dezbaterile publice(!!!) și oferta unei expertize specializate și profesioniste – pentru binele naturii și a oamenilor, nu doar a exploatatorilor – ne-au fost limitate și refuzate, nu ne rămâne decât să protestăm.

Găsiți aici contactele deputaților care au inițiat modificarea Noului Cod Silvic ( e un document excel în dreapta-sus). Vă invităm să le scrieți câte ceva de dulce, după pofta inimii, doar-doar s-or trezi din somnul lemnos ce paște  pieirea pădurilor românești.

4 răspunsuri

  1. Am o intrebare: ce se intampla cu padurile plantate prin efortul fizic si financiar al voluntarilor, prin evenimentele organizate de voi? In proprietatea cui sunt ele? Ar fi pacat ca toata munca asta sa ajunga in cele din urma sa intre in gestionarea si, eventual, in buzunarele lor.

  2. Rem, multumim pentru intrebare. Noile paduri pe care le plantam cu ajutorul voluntarilor sunt in siguranta. Ne alegem parteneri si sponsori de incredere ( spre exemplu, la Ploiesti – Primaria, SGU Ploiesti etc) si, pentru ca stim ca e nevoie de mai mult de atat, avem contracte pe mai multi ani prin care terenurile pe care cresc copaceii sunt protejate si nimeni nu poate exploata masa lemnoasa. In plus, revenim la o anumita perioada de timp (1-3 ani), pentru a verifica rata de prindere a puietilor si pentru a aduce completari acolo unde este cazul. (exemplu – Snagov http://www.maimultverde.ro/cms/padurea-plantata-la-snagov-in-aprilie-de-maimultverde-a-prins-radacini-i-a-crescut ) Ne-am luat astfel toate masurile de precautie pentru ca munca celor care cred in protectia mediului sa nu fie in zadar.

  3. Good blog post. A few things i would like to add is that personal computer memory is required to be purchased in case your computer still can’t cope with whatever you do along with it. One can set up two RAM boards containing 1GB each, in particular, but not one of 1GB and one of 2GB. One should look for the maker’s documentation for own PC to be sure what type of storage is required.

  4. ca mai toate legile din ROMANIA aberant,penibil, irealist,facut de oameni care nu au treaba cu situatia din teren

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Înscrie-te la Newsletter

Promiteam că nu vom trimite spam.