România lucrului bine și ecologic făcut

ecologie sperantaPromisiunile din domeniul protecției mediului nu au lipsit aproape niciodată din programele candidaților la președinție sau ale președinților aleși. O dată cu alegerea lui Klaus Iohannis, organizațiile neguvernamentale implicate în dezvoltarea durabilă și ecologie își îndreaptă acum cu speranță atenția către referirile specifice din programul președintelui ales.

Doru Mitrana, directorul Asociației MaiMultVerde, a făcut o sinteză a acestora pe blogul său și oferă unele sugestii președintelui. Acceptând aceste sugestii, președintele ales ar fi primul politician român care transferă acest aspecte din sfera non-guvernamentală într-un program prezidenţial. Pe de altă parte, în cartea sa „Pas cu pas”, Iohannis își exprimă atașamentul față de ideile și valorile ecologismului.

Sugestiile lui Doru Mitrana

  • Corelarea programului prezidenţial cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030. Prin omiterea unei astfel raportări, „România lucrului bine făcut” riscă să cadă tocmai într-unul dintre păcatele pe care le combate, anume lipsa continuităţii la schimbarea regimurilor politice.
  • Consultarea documentului „Soluţii nu probleme” şi asimilarea temelor prezentate în programul prezidenţial „România lucrului bine făcut”. Ducumentul a fost redactat, semnat şi făcut public în atenţia politicienilor, în februarie 2012, într-un moment în care mii de români protestau în stradă pentru cauze legate de protecţia mediului, de către reprezentanţii a 70 de organizaţii neguvernamentale axate pe protecţia mediului, grupate în cadrul Coaliţiei pentru Mediu din România. Documentul pledează pentru mai multe cauze actuale din domeniul protecției mediului.
  • Folosind (eventual) modelul documentului afişat de Casa Albă, „President Obama’s Climate Action Plan„, includerea unui capitol pe această temă în „România lucrului bine făcut”.

De asemenea, directorul asociației sugerează și abordarea responsabilității sociale a afacerilor (CSR), prin includerea în programul prezidențial a Directivei UE despre raportarea la CSR, intrată în vigoare în octombrie 2014.

Ce crede președintele Iohannis despre ecologie

Comparativ cu alte teme abordate în cartea „Pas cu pas“, spațiul acordat protecției mediului este destul de mic. Cu toate acestea, în cele câteva pagini, autorul spune clar și răspicat că nu este de acord cu intervenția brutală în solul și mediul înconjurător din țara noastră, dar nu exclude nici exploatarea responsabilă a resurselor.

Președintele arată, așa cum o face în mai multe rânduri în cartea sa, că este un om al dialogului și că este deschis opiniilor care vin din toate direcțiile societății. Poziția sa față de Roșia Montană este de a-i ajuta pe oamenii din zonă, fără a risca să adopte tehnologii de exploatare a gazelor de șist care ar pune zona în pericol ecologic:

„Urmărind, însă, toate vocile care şi-au revendicat puncte de vedere ferme în această chestiune, observ un conflict care necesită multă atenţie la fiecare dintre părţi. Părerea mea este că la Roşia Montana constatăm, pe de-o parte, că se doreşte punerea în practică a unui proiect de minerit care are multe riscuri, inclusiv pentru mediu. Pe bună dreptate, foarte mulţi oameni doresc să fie eliminate aceste riscuri. Exact din acest motiv au existat atâtea demonstraţii şi discuţii în spaţiul public. Este un lucru bun ca societatea civilă să-şi dorească soluţii care nu distrug mediul. Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm faptul că oamenii de acolo îşi doresc locuri de muncă. Zona respectivă se confruntă cu un şomaj uriaş. Orice loc de muncă în plus este o gură de oxigen pentru localnici. Nu putem să ignorăm aceste lucruri. Cred că trebuie să căutăm o soluţie care să răspundă în mod rezonabil la toate problemele. Locurile de muncă sunt, fără îndoială, necesare. Dacă nu se realizează proiectul Roşia Montană, trebuie găsit altceva. nu putem să-i lăsăm pe oamenii de acolo să stea pur şi simplu fără să facă nimic. nu putem, însă, nici să acceptăm cu conştiinţa împăcată soluţiile tehnice care se propun acum şi care, indiferent de asigurările care ni se dau, afectează mediul.“

Klaus Iohannis și-a bazat campania pe ideea că, dacă a putut transforma Sibiul în mod semnificativ, poate face acest lucru și pentru întreaga țară. Printre schimbările pe care le-a adus orașului se află și componenta ecologică. Faptul că Iohannis abordează orașul pe care l-a condus 14 ani ca pe un organism viu demonstrează preocuparea sa pentru protecția mediului:

„În acelaşi spirit, al grijii pentru resurse şi al preocupării pentru ecologie, am dezvoltat un concept cu aplicare în multe domenii: smart city. Sibiul îşi doreşte să devină un oraş verde. Încă nu este. Deocamdată avem prea puţine zone verzi, prea puţine parcuri, prea puţine zone verzi accesibile în jurul oraşului, iar astfel de lucruri se schimbă foarte greu într-un oraş care, având în vedere vatra pe care s-a clădit, este destul de înghesuit şi cu puţine spaţii vaste, care să poată fi dezvoltate. Am intrat în mai multe programe şi încercăm să compensăm carenţele din domeniul ecologiei prin acest concept de „oraş verde“, cu intenţia de a eficientiza consumul presupus de energia electrică şi termică şi de transporturi.“

Ideile dezvoltate în programul prezidențial (cu amendamentele sugerate de Doru Mitrana și de alți reprezentanți ai ONG-urilor din România) și convingerile proprii ale lui Klaus Iohannis exprimate în cartea „Pas cu pas“ formează un punct de plecare consistent pentru o strategie coerentă de protecție a mediului, reducere a impactului schimbărilor climatice și dezvoltare sustenabilă în România. Să sperăm că primii pași vor fi vizibili chiar din a doua jumătate a anului 2015.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Înscrie-te la Newsletter

Promiteam că nu vom trimite spam.