Ce facem după ce plantăm un copac, pentru a fi siguri că este sănătos? Cum procedăm dacă un copac din curte a fost smuls din rădăcini de o furtună? Când și cum pot replanta afară un brad pe care l-am ținut în ghiveci în casă? Cum pot tunde un copac ale cărui crengi mă deranjează?

La aceste întrebări, iată răspunsuri oferite de Mihai Enescu, inginer silvic.

Am plantat un copac. Care sunt următorii paşi?

În primul rând, trebuie precizat cărei specii îi aparţine copacul respectiv, pentru a încerca să îi satisfacem cerinţele ecologice prin acţiunile viitoare (paşii următori). Spre exemplu, dacă luăm în calcul cerinţele (nevoile) speciilor lemnoase pentru lumină, acestea se împart în două mari categorii:

  1. specii de lumină (care trebuie plantate în spaţii însorite, în plină lumină; exemple: stejar, salcâm, pin, molid, plop etc.)
  2. specii de umbră (brad, fag etc.).

Există, de asemenea, şi specii cu temperament intermediar, de semiumbră. În mod analog, se pot departaja speciile lemnoase în funcţie şi de alţi factori ecologici (climatici ori edafici):

  • temperatură
  • umiditate
  • troficitatea solului etc.

Prin urmare, se poate concluziona că fiecare specie trebuie să beneficieze de un tratament particularizat. Însă, indiferent de specie, fiecare copăcel trebuie să beneficieze de suficientă umiditate, mai ales în sol, în timpul sezonului cald. În rest, se descurcă singur. Atenţie! Cele enunţate anterior sunt valabile doar pentru speciile forestiere, fiind parţial valabile pentru speciile de interes horticol ori pomicol.

Arborele din curtea mea a fost smuls din rădăcini de furtună. Îl pot replanta?

În principiu, nu. Depinde foarte mult de: specie, talie, durata desrădăcinării, situaţia meteorologică etc. Spre exemplu, dacă avem de-a face cu un exemplar de talie mare (mai mare de 1,5 m) care a fost desrădăcinat în urma unei furtuni violente care i-a afectat rădăcina într-o proporţie considerabilă şi care a rămas desrădăcinat pentru o perioadă îndelungată (> 1 zi), şansele ca el să se prindă iar sunt aprope nule. Din aceste considerente, recomandăm ca, la plantare, să utilizaţi specii cu o talie cât mai mică, dar cu o rădăcină cât mai dezvoltată. În general, rădăcina speciilor lemnoase se dezvoltă proporţional cu creşterea tulpinii şi a celorlalte părţi supraterane. Este logic, nu? Este ca şi în cazul construirii unei case. Dacă fundaţia nu o poate susţine, casa se va surpa.

Am un brad în ghiveci şi nu îl mai pot ţine în casă. Ce să fac cu el?

În primul rând, trebuie stabilit cărei specii aparţine specia de brad deţinută. În acest sens, vă recomandăm consultarea albumului Pomul de Crăciun, disponibil pe Facebook. Indiferent de specie, ar trebui să îl păstraţi în ghiveci până când va fi oportun să îl plantaţi, din punct de vedere al condiţiilor meteorologice, dar nu numai (perioada martie-aprilie). Dacă aveţi un brad – Abies alba, Abies nordmanniana ori altă specie din genul Abies – deoarece Abies alba este denumirea ştiinţifică în limba latină pentru brad, acesta va trebui să fie plantat la umbră. În schimb, dacă aveţi un molid (Picea abies ori altă specie din genul Picea), pin (Pinus sp.) ori duglas (Pseudotsuga sp.), va trebui să îl plantaţi într-un loc însorit. Până la momentul plantării (martie-aprilie), asiguraţi-vă că poziţionaţi ghiveciul într-un loc nu prea călduros, nici prea luminat şi că îi asiguraţi pământului un aport de umiditate prin udare (dacă aveţi un ghivechi de cca. 30-50 l, este suficient dacă îi atribuiţi puietului un pahar cu apă aproape zilnic).

Arborele din curtea mea a crescut prea mare şi mă încurcă puţin nişte crengi. Ce să fac? Cum să îl tai?

În primul rând, trebuie stabilit cărei specii îi aparţine arborele respectiv, deoarece sunt specii care se pretează la tundere (teii, castanii porceşti) ori nu. Dacă trebuie totuși să îi tăiaţi vreo creangă, va trebui să acoperiţi rana cu ceară topită (câteva lumânări topite şi administrate pe rană), pentru a împiedica diferiţii agenţi patogeni (insecte, ciuperci, bacterii) de a pătrunde prin rana respectivă şi de a genera daune arborelui respectiv.