În România, există 3.399 de corpuri de apă de suprafață și 142 de corpuri de apă subterană. Calitatea apei este monitorizată pentru 1.000 de corpuri de apă de suprafață și toate cele 142 de corpuri de apă subterană.
Apa potabilă este definită și reglementată, în țara noastră, prin Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 – privind calitatea apei potabile, completată și modificată prin Legea nr. 311 din 28 iunie 2004. La nivelul Uniunii Europene, apa potabilă este reglementată prin Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.
Mai mult, asigurarea disponibilitãții şi gestionãrii durabile a apei şi sanitație pentru toți reprezintă unul dintre cele 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) propuse de ONU.
Potrivit celui mai nou Raport Global de Dezvoltare Durabilă, doar 12% dintre ODD sunt în prezent pe drumul cel bun. Deși țara noastră a aderat încă din 2015, alături de toate celelalte state membre ale Organizației Națiunilor Unite, la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, între care și Obiectivul 6 – Apă curată și sanitație, în continuare ne confruntăm cu ample probleme de mediu.
Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele.
60% din corpurile de apă de suprafață din România nu ating obiectivul de calitate
La nivel european, sub aspect calitativ, 66,14% din corpurile de apă inventariate au atins în 2016 o stare ecologică bună sau foarte bună, 33,33% o stare moderată, iar cele în stare slabă sau proastă s-au situat sub 1%.
În schimb, lucrurile nu stau la fel de bine când vine vorba de calitatea apei în țara noastră: peste 60% din corpurile de apă de suprafață din România nu ating obiectivul de calitate https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/06/e31e4ff9fb6f68eb0549a04247139e6d.pdf prevăzut de legislația în vigoare, fapt îngrijorător din perspectivă de mediu, dar mai ales prin prisma efectelor asupra sănătății și calității vieții.
În marea parte, măsurile luate pentru îmbunătățirea calității corpurilor de apă au fost de aplicare mai strictă a reglementărilor privind eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe nocive sau periculoase în mediul acvatic şi de eliminare a depozitării necontrolate a deșeurilor.
În România principala metodă de eliminare a deșeurilor municipale este depozitarea. În ultimii zece ani au fost luate măsuri pentru reducerea presiunilor create de depozitele neconforme asupra solului și calității apelor subterane și de suprafață. Cu toate acestea, România are deschise 37 de dosare de infringement https://www.cdep.ro/relatii_publice/site2.text_presa?pid=21159&catg=3&timp=&asoc=G20202002 inițiate de Comisia Europeană în domeniul mediului pe teme precum protejarea biodiversităţii, tăierile ilegale de arbori, calitatea aerului și a apei, depozitarea neconformă a deşeurilor.
