Articol scris de către Mihai Enescu, asistent universitar în cadrul departamentul Ştiinţele Solului de la U.S.A.M.V. Bucureşti, specialist în împăduriri în cadrul Asociaţiei MaiMultVerde şi fondatorul paginii de Facebook cu scop educaţional Trees of Romania.

Ce sunt schimbările climatice?

Schimbările climatice reprezintă un proces complex şi continuu de modificare a elementelor climatice (ex.: temperatura, precipitaţiile etc.). Acest fenomen este cauzat cu precădere de emisiile de gaze cu efect de seră (engl. Greenhouse Gases) rezultate din activităţile umane (industrie, transport etc.), care au condus la apariţia unor dezechilibre în atmosferă şi au favorizat declanşarea efectului de seră.

schimbari_climatice_2 schimbari_climatice_1

Cum contribuie omul la amplificarea efectelor negative ale schimbărilor climatice?

De-a lungul existenţei sale, omenirea a evoluat din toate punctele de vedere. În prezent, este aproape imposibil de conceput o viaţă fără transport şi comunicaţii, spre exemplu. Boom-ul demografic înregistrat în ultimele două secole, coroborat cu dezvoltarea tehnico-ştiinţifică a generat presiuni puternice asupra ecosistemelor de pe Terra, în general, şi asupra ecosistemelor forestiere, în special. Un bun exemplu în acest sens este Indonezia, unde, din cauza circumstanţelor actuale, pădurile naturale sunt înlocuite cu culturi de palmier realizate în scopul obţinerii mult râvnitului ulei de palmier, dar şi (mai nou) a biocarburanţilor utilizaţi în industria transportului.

Însă nu trebuie să depăşim graniţele ţării noastre pentru a observa impactul antropic asupra pădurilor. Conform diferitelor izvoare istorice, este binecunoscut faptul că, pe vremea ocupaţiei romane, actualul teritoriu românesc deţinea aproximativ 80% de suprafaţă împădurită. Pare o himeră, nu-i așa? Dar gândiţi-vă doar la etimologia unor cuvinte precum Transilvania ori Teleorman sau a celor zeci de denumiri de localităţi precum Aluniş, Teişani, Copăceni, Stejar (vă las plăcerea de a descoperi singuri aceste “comori”). Paradoxal (o spun din experienţă personală) este faptul că în unele din aceste localităţi nu prea mai poţi găsi exemplare din speciile arbustive ori arborescente cuprinse în toponomia localităţii respective. Şi subiectul se poate dezvolta.

Care sunt consecinţele schimbărilor climatice?

Incomensurabile…

Consecinţele negative ale schimbărilor climatice îmbracă multe forme. Cele mai vizibile sunt cele reprezentate de topirea calotelor glaciare, creşterea nivelul oceanului planetar, apariţia unor fenomene meteorologice extreme (ninsori abundente, inundaţii, temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, furtuni etc.), creşterea numărului de persoane cu probleme de sănătate şi altele. Nu în ultimul rând, efecte negative se înregistrează şi la nivelul faunei şi florei, de la cele mai simple la cele mai dezvoltate organisme.

Care sunt consecinţele schimbărilor climatice asupra pădurilor din România?

Conform ultimelor date statistice furnizate de către Inventarul Forestier Naţional, compoziţia pe grupe de specii a pădurilor româneşti arată astfel:

  • 24% răşinoase (molid – Picea abies, brad – Abies alba, pini – Pinus spp. şi altele)
  • 29% fag (Fagus sylvatica), 16% cvercinee (speciile de stejar – Quercus spp.)
  • 30% alte foioase (genurile Acer, Fraxinus, Salix, Populus şi altele)
  • 1% specii arbustive

Schimbările climatice, materializate în special prin creşterea temperaturilor şi scăderea precipitaţiilor, afectează pădurile din toate etajele fitoclimatice din România, pornind de la zona de câmpie şi ajungând până în zona montană.

Dintre cele mai întâlnite efecte negative ale schimbărilor climatice asupra pădurilor, merită prezentate următoarele:

  1. Schimbări în compoziţia arboretelor. Cele mai întâlnite cazuri sunt cele în care salcâmul (Robinia pseudoacacia) ia locul arboretelor de stejar (Quercus spp.), mai ales în zona de sud a ţării ori pe versanţii însoriţi, cu expoziţie sudică. Un alt exemplu este reprezentat de pădurile de conifere (brad, molid) situate în etajul montan, care suferind de pe urma schimbărilor climatice , se usucă treptat. Brazii şi molizii (dar nu numai) uscaţi sunt înlocuiţi de specii pioniere, cu caracter invaziv, mai puţin valoroase din punct de vedere ecologic, silvicultural şi economic. Cele mai elocvente exemple în acest sens sunt: salcia căprească (Salix caprea), plopul tremurător (Populus tremula), mesteacănul (Betula pendula), murul târâtor (Rubus hirtus) şi altele. În acest context, silvicultorii întâmpină greutăţi în gestionarea acestor păduri, ducând adevărate “lupte” în vederea reintroducerii speciilor valoroase.
  2. Uscarea arborilor şi arboretelor. Un exemplu notabil în acest sens îl constituie uscarea exemplarelor de răşinoase de pe Tâmpa şi din zonele limitrofe municipiului Braşov. La o simplă căutare pe oricare din motoarele de căutare online, lista se umple cu articole despre această problemă, majoritatea apărute în ultimii doi-trei ani. Nu este un caz singular însă! În nenumărate alte locuri din România, dar mai ales în Transilvania (observaţii personale), există multe arborete de răşinoase care se usucă de la o zi la alta. Bine, o altă posibilă cauză o poate constitui extinderea răşinoaselor în afara arealului natural, extindere ce „era la modă” în urmă cu trei-patru decenii. Uscarea treptată a arborilor va conduce atât la moartea acestora şi, implicit, la scăderea productivităţii arboretelor, cât şi la infestări masive cu agenţi patogeni.
  3. Creşterea temperaturilor favorizează dezvoltarea exponenţială a agenţilor patogeni. Poate cel mai cunoscut exemplu este cel al gândacilor de scoarţă care rod partea cuprinsă între lemn şi scoarţă, adică partea vie a arborelui, ducând la moartea acestora. Atât în literatura de specialitate, unde sunt prezentate cu acurateţe rezultatele cercetărilor ştiinţifice din domeniu, cât şi în publicaţiile online ori offline, mai puţin specializate, sunt semnalate din ce în ce mai multe cazuri în care aceşti ”minunaţi” gândaci au distrus păduri întregi, mai ales de răşinoase, cu precădere de molid – Picea abies.
  4. Un alt efect al temperaturilor ridicate îl reprezintă incediile de pădure, din ce în ce mai frecvente mai ales în zona de silvostepă din ţara noastră. Poate ar trebui să ne considerăm norocoşi că nu am ajuns ca în situaţia italienilor ori grecilor.
  5. Nu în ultimul rând, schimbările climatice îşi pun amprenta şi asupra biodiversităţii din ecosistemele forestiere, conducând de cele mai multe ori la scăderea acesteia. Un ecosistem forestier cu un grad scăzut de biodiversitate va face faţă mai greu provocărilor viitoare!

Ce putem face?

Multe!

În câteva cuvinte, ar suna astfel: Haideţi să reducem emisiile de gaze cu efect de seră! Cum facem asta? Consultaţi decalogul de mai jos:

Și nu uitați: PLANTAŢI cât mai mulţi copaci!