Când facem plantări în cadrul proiectelor noastre, avem mereu un specialist care oferă instrucțiuni înainte de începerea activității. Plantarea unui puiet pare un lucru simplu și chiar este. Dar este important să respecți anumite reguli, dacă vrei ca micuțul să aibă șanse să crească sănătos și să „prindă” cum trebuie.

L-am rugat pe Mihai Enescu, inginer silvic, să ne explice prin text și video cum se plantează corect un viitor copăcel. Sperăm să vă ajute sfaturile noastre!

Pasul I: Realizarea gropii

Groapa în care va fi introdus puietul trebuie să fie proporţională cu dimensiunile rădăcinii puietului. Ţinând cont de mărimea puieţilor utilizaţi la acţiunile de plantare, se recomandă ca groapa să fie un cub cu latura de cel puţin 40 cm. Pământul scos din groapă se aşază alături și se fărâmițează. Dacă groapa se realizează pe un versant, pe un plan înclinat, pământul se aşază în amonte (mai sus de groapă). Indiferent de situaţie, pământul aflat în partea superioară (care prezintă numeroase resturi de frunze, rădăcini etc.) se aşază separat de cel scos din jumătatea inferioară a gropii. De ce? Deoarece, după poziţionarea puietului în groapă, primul pământ care se va pune va fi cel scos prima dată (cel bogat în elemente nutritive şi resturi vegetale). Atenţie! Resturile vegetale vor fi înlăturate, nu se vor introduce în groapă! De ce? Deoarece, prin descompunerea lor, vor rezulta spaţii (cu aer şi numeroase microorganisme) pe care nu ni le dorim în preajma rădăcinii. Resturile vegetale se pot pune la final.

Pasul al II-lea: Introducerea puietului în groapă

Puietul se va introduce în groapă cu aproximativ 2-3 cm deasupra coletului. Coletul reprezintă zona de tranziţie dintre rădăcină şi tulpină și se află la 1 cm deasupra ultimelor rădăcini mici, filamentoase. Atenţie! La introducerea puietului în groapă, rădăcina acestuia trebuie să stea drept, să nu fie răsucită. Dacă rădăcinile sunt prea mari, acestea se pot toaleta (se pot rupe porțiuni din ele), însă este recomandabil să întrebaţi specialiştii înainte să faceți acest lucru.

Pasul al III-lea: Introducerea pământului în groapă şi tasarea acestuia

Lucrându-se într-o echipă de doi, plantatorul se va asigura că puietul este poziţionat în centrul gropii, în timp ce săpătorul va introduce pământul (bine mărunţit şi fără resturi vegetale) în groapă. Nu uitaţi să introduceţi prima dată pământul pe care l-aţi scos iniţial! Într-o primă etapă, se introduce pământ până se acoperă aproximativ o treime din lungimea rădăcinii. Apoi se tasează energic pământul, cât mai aproape de rădăcina puietului, însă cu grijă, pentru a nu o rupe. Este recomandabil ca introducerea pământului în groapă să se realizeze în trei etape, iar după fiecare etapă să se taseze. Nu uitaţi ca, după realizarea ultimei tasări energice, să vă asiguraţi că puietul a fost îngropat corespunzător, adică să existe 2-3 cm de pământ deasupra coletului. Apoi se pot aşeza şi resturile vegetale scoase din groapă, operaţiunea fiind urmată de o tasare superficială. Această ultimă tasare  nu va mai trebui să fie la fel de puternică deoarece pământul (și resturile vegetale) aflate la suprafaţă se vor tasa din cauza precipitaţiilor ulterioare.

Pasul al IV-lea: Realizarea unui “baraj” ori “inel” în jurul puietului

Ţinând cont că cele mai multe plantări s-au realizat sau se vor realiza în zone de câmpie (aride şi cu deficit de precipitaţii), se recomandă „construirea” unor mici formaţiuni în jurul puietului, cu rolul de a direcţiona şi menţine apa cât mai mult în proximitatea puietului. Dacă groapa este realizată pe un versant, pe un plan înclinat, se recomandă realizarea unui mic „baraj” în aval (zona aflată mai jos de puiet). Dacă groapa a fost realizată pe un plan orizontal, atunci se recomandă realizarea unui inel în jurul puietului. Atenţie! „Barajul” ori „inelul” trebuie realizat mai sus faţă de nivelul iniţial (dinainte de săpare) al pământului.