Ce este o pădure comunitară și ce beneficii aduce comunității?
Asociația MaiMultVerde demarează toamna aceasta un proiect pilot în care plantează la Giurgiu prima pădure comunitară din România. Este un concept unic în țară, care poate deveni un exemplu de bune practici în înființarea de păduri urbane în directă relație cu comunitățile și administrațiile locale pe care le deservesc.
Pădurea Comunitară Cama va fi înființată pe malurile unui canal al Dunării aflat în zona urbană și periurbană a orașului Giurgiu.Terenul propus spre amenajare de Asociația MaiMultVerde în colaborare cu arhitectul peisagist Alexandru Gheorghe reprezintă parte din malurile Canalului istoric numit Cama, ce oferea acces către portul medieval și „Cetatea din Insulă” a Giurgiului.
Canalul aflat la limita de Sud a orașului Giurgiu se întinde între două zone naturale protejate, situri Natura 2000: în aval Insula Cioroiu/ Insula Mocanu și în amonte Insula Slobozia/ Insula Cama Dinu). Canalul Cama are potențialul să devină o reală verigă de legătură a habitatelor existente în aceste zone naturale protejate.
Pădurea Comunitară Cama se află la o distanță de 10 minute de centrul istoric al orașului, unul din principalele puncte de acces fiind zona în care se află un număr mare de clădiri de patrimoniu arhitectural, istoric și industrial, și principalul drum către faleza Dunării.
Ce înseamnă, de fapt, o pădure comunitară?
Alex Gheorghe: Pădurea comunitară este în primul rând un parteneriat structural dedicat unei ramuri importante din viitorul educațional, cultural, economic, ecologic și recreațional al giurgiuvenilor. Prin acțiuni pro-active acest parteneriat va crește în timp și va genera pas cu pas comunitatea Pădurii Cama. Obținem, așadar, un important rol educațional și un nod multimodal unde, pentru un viitor sustenabil și sănătos, se vor întâlni cetățeni de toate vârstele cu reprezentanți ai intituțiilor publice, societății private și ai organizațiilor nonguvernamentale.
Viziunea inițială pornește acest proiect în direcția reconectării giurgiuvenilor la beneficiile până acum inaccesibile ale patrimoniului natural existent, oferit de poziția geografică a orașului Giurgiu și de proximitatea Dunării și a zonelor naturale protejate.
Lunca unei ape este poate cel mai prielnic loc pentru a susține și proteja biodiversitatea, cu atât mai mult cu cât această luncă se află în mediul urban.
De unde vine unicitatea proiectului?
Alex Gheorghe: Unicitatea acestui proiect vine și din abordarea structurii vegetale a pădurii, pornind de la faptul că am gândit în termeni naturaliști întreaga amenajare peisageră, cu scopul de a deveni o pădure sustenabilă dedicată diversității biologice.
Proiectul pădurii este menit să pună accentul pe procesul de devenire iar beneficiile sunt generate în timp exact de acest proces dinamic de dezvoltare a plantelor, a microhabitatelor ce împreună vor fi casă pentru faună, avifaună și floră naturală.
Prin ce se remarcă tehnica de plantare a unei păduri comunitare?
Alex Gheorghe: Tehnica de înființare a pădurii Cama are 3 principii la bază: primul este acela de plantație naturalistă ce leagă inevitabil viitorul pădurii de peisajul în care se desfășoară, ținând cont de nevoile utilizatorilor dar și de dinamica naturală sustenabilă a spațiului în care se află. Aspectul naturalist este un plus de unicitate pentru această pădure, pentru că proiectul de plantare este special conceput pentru acest loc.
A doilea principiu este acela de plantații non invazive, renunțând la răscolirea totală a terenului, scarificări și săpături agresive, păstrăm viața esențială a solului intactă și asigurăm înrădăcinarea mai rapidă a puieților, formarea rapidă a rețelei micelare ce transportă hrana pentru plante. Ținând cont de microorganisme, fungi și râme, dar și de faptul că în acest moment solul asigură o sursă de adăpost pentru mai multe specii de insecte utile sănătății pădurii, aplicăm metode de întreținere mecanică, eliminăm manual și mecanic selectiv plantele erbacee ce creează competiție inegală dar fără a utiliza substanțe chimice.
Al treilea principiu este utilizarea metodei “Miyawaki” de aforestare. Construcția pădurii are în centrul său dinamica competiției dintre plante, obținută prin densitate mare la plantare și diversitate crescută de specii, fapt ce generează un ritm de creștere intens. Această abordare va determina plantația tânără să își găsească echilibrul natural, așa cum se întâmplă firesc în natură, dar într-un timp puțin mai scurt.
De ce sunt importante diversitatea și densitatea în Pădurea Comunitară Cama?
Alex Gheorghe: Este esențială plantarea grupată a unor specii cu ritm de creștere similar dar și stabilirea proporțională a cantității unor specii într-o matrice de arbori și arbuști ce pot menține un echilibru în timp. Așadar, densitatea de plantare variază între 1 plantă/mp și 6 plante/mp. Am ales metoda de plantare cu cel mai non-invaziv proces de pregătire a terenului, căutăm să păstrăm vegetație erbacee existentă și să atingem o densitate de peste 20 de specii/mp, inclusiv speciile introduse prin înființarea pădurii. Competiția naturală este încurajată, iar procesul dezvoltării pădurii este împins pe cât posibil spre o negociere naturală pentru resurse.
Ce specii sunt cu adevărat importante într-o pădure comunitară?
Alex Gheorghe: Speciile propuse spre plantare în această pădure comunitară sunt selectate ținând cont de biodiversitatea existentă și habitatul înconjurător. Sunt propuse, spre exemplu, specii de salcie utilizate în realizarea împletiturilor – o parte importantă din identitatea locală ce riscă să fie pierdută. Meșterii populari, profesorii, voluntarii și copiii vor fi încurajați astfel să folosească vegetația pe care o vom planta în acest loc.
Așadar, un proiect de peisagistică cu viziune naturalistă vine cu o selecție inițială de 55 de specii de arbori și arbuști care, împreună, vor forma Pădurea Comunitară Cama. Speciile au fost selectate pe criterii ce țin în primul rând de potențialul ecologic al zonei dar și de potențialul peisager al arborilor și arbuștilor.
Putem considera aceasta pădure și o „pădure parc”, un spațiu unde colecția botanică poate crește, iar dinamica naturală a speciilor va servi habitatelor nou create. Amplasarea arborilor va fi făcută astfel încât să păstreze echilibrul corect între zona împădurită, mal de apă și pajiște naturală, ce vor coexista și vor funcționa ca sisteme interdependente.
Care este impactul pe care această pădure comunitară îl va avea asupra comunității?
Alex Gheorghe: Eu văd Pădurea Comunitară Cama și ca prima școală de științele naturii din Giurgiu, o școală informală pentru toate vârstele. Nu este niciodată prea devreme și nici prea târziu să învățăm despre Natură, despre arbori, plante în general, păsări, pești, insecte si despre cum de fapt toate împreună ne ajută direct să avem o viață mai bună. Giurgiu practic are șansa să pună o imensă piatră de temelie la identitate locală modernă și șansa de a avea o platformă unde să se nască o comunitate reală, dedicată naturii.
Unde va fi înființată viitoarea pădure comunitară Cama
Situl longitudinal de luncă leagă zone diverse ale orașului, de la centrul istoric al Giurgiului, la zone industriale, feroviare, un cartier de locuințe colective pânăa de curând izolate social și greu accesibil pietonal și Insula Ramadan, cea care leagă orașul de Dunăre.
Pe malul nordic, după generosul spațiu verde ce definește locul viitoarei păduri, se află o zonă socială cu dificultăți a orașului Giurgiu, fiind un cartier de locuințe colective cu un număr mare de copii ce ar putea fi implicați în dezvoltarea zonei și ar putea beneficia direct de pe urma amenajării. Malul sudic aparține Insulei Ramadan, iar în imediata apropiere se află fosta groapă de gunoi a orașului, recent ecologizată, care a intrat în ciclul de renaturalizare. La vest, situl este limitat de o importantă zonă naturală protejată Natura 2000 și de Culoarul Verde al Dunării.
Numărul de specii de păsări ce cuibăresc sau vizitează aceste zone este similar cu cel din Deltei Neajlovului, a doua deltă ca mărime din România.
De ce e important locul ales pentru viitoarea pădure comunitară de la Giurgiu?
Alex Gheorghe: Situl se află la limita socială a orașului și are un real potențial de a deveni o legătură între oraș și Dunăre, o legătură între oraș și Insula Ramadan. Locul reprezintă un peisaj cheie în ecologia și biodiversitatea Culoarului verde al Dunării și are potențialul de a deveni un pol de educație și o legătură a comunității cu valorosul dar puțin cunoscutul patrimoniu natural giurgiuvean.
Orașul Giurgiu nu are un spațiu verde amenajat la Dunăre sau la orice alt canal al Dunării. Comunitatea nu beneficiază de activități legate de apă, de Dunăre și, prin urmare, identitatea este diluată și pierdută o dată cu dispariția accesului comunitar la peisajul acvatic.
Cum vor beneficia giurgiuvenii de pe urma acestei amenajări?
Alex Gheorghe: Eu cred că, cel puțin pentru Giurgiu, șansa de astăzi (proiectul MaiMultVerde), este ca tinerii dar și cei mai în vârstă, indiferent de etnie, nivel de educație, statut social, să poată ajuta la crearea unui motiv de mândrie locală – Patrimoniul Natural al Orașului Giurgiu.
Așadar, pentru mine, Pădurea Cama este mult mai mult decât o amenajare de peisaj dedicată biodiversității, mai mult decât o pădure, pentru că este cu adevărat dedicată comunității giurgiuvene.
Cum se pot implica locuitorii în dezvoltarea acestei zone?
Alex Gheorghe: Cumva, dezvoltarea, întreținerea și gestiunea pădurii va depinde direct de comunitatea giurgiuveană, de cât de bine este înțeles acest proiect și scopul lui pe termen lung. Pentru că în final administrația locală nu va putea aloca resurse dedicate pentru acest spațiu verde naturalist, pădurea are nevoie de comunitate ca să existe. Chit că vorbim de udarea puieților în perioade de secetă, tăiatul plantelor spontane ce concurează la nivel de nutrienți și apă cu buna dezvoltare a rădăcinilor puieților, definirea unor poteci de explorare a biodiversității, protecția cuiburilor păsărilor sălbatice, samdp.
Ești giurgiuvean. Cum vezi tu schimbarea zonei în ultimii 20-30 de ani?
Alex Gheorghe: Giurgiu, ca multe orașe din România, a trecut printr-o serie de schimbări ce au diluat spre dispariție identitatea locală, sensul comun al unui loc căruia aparții ca cetățean, ca familie și, în final, sensul de comunitate. Auzim tot mai des de comunități, iar Giurgiu astăzi se află în fața unei șanse în acest sens.
Ca giurgiuvean născut în anii 80, am fost martor și am consemnat delăsarea culturii locale, respectul pentru valori, mândria locală și bucuria de a fi giurgiuvean/ dunărean. Totul, în timp ce șansele creșteau, așteptările creșteau, iar unii dintre noi (puțini, ce-i drept) înțelegeam potențialul uriaș al culturii locale, ce ne scăpa printre degete.
