Scrisoare deschisă pentru Dunăre

scrisoare pentru dunare

În 2023, Asociația MaiMultVerde a coordonat  proiectul Pentru o Dunăre cu Malurile Curate cu scopul de a identifica soluții concrete pentru diminuarea poluării cu deșeuri menajere a malurilor Dunării și de a implementa un program pilot de valorificare a patrimoniul natural al Dunării în județul Giurgiu.

Chiar dacă 80% din traseul Ecorutei Dunărene (primul traseu de ecoturism la Dunăre din județul Giurgiu, amenajat în 2023 în cadrul proiectului ”Pentru o Dunăre cu Malurile Curate”) se află în zonă protejată (RO SPA 00090 – Gostinu – Ostrovul Lung, Jud. Giurgiu și Situl de interes comunitar ROSCI0088 Gura Vedei – Șaica – Slobozia), pe maluri s-au format adevărate  depozite de deșeuri, în principal menajere, dar și de construcții, industriale etc.

Cu ajutorul voluntarilor, au fost colectate peste 10 tone de deșeuri în doar 14 zile. Acestea au fost depozitate cu sprijinul autorității locale la groapa de deșeuri de la Frătești. Situația este departe de a fi soluționată și necesită o implicare mai puternică ce poate veni din partea dumneavoastră și ale altor instituții responsabile la nivel național.

Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României. Aceasta este concluzia primului studiu privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în țara noastră, efectuat în perioada 2022-2023 de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România, în cadrul programului Cu Apele Curate.

Pentru că majoritatea râurilor din România se varsă în Dunăre, direct sau prin afluenți, în 2023, am realizat o cercetare de teren și, în parteneriat cu Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), am întocmit un raport de analiză privind managementul deșeurilor pe râul Argeș, cu scopul de a identifica impactul afluenților Dunării, prin aportul de deșeuri, la poluarea cu plastic a Dunării. Am identificat numeroase depozite ilegale de deșeuri, iar în localități în care deșeurile nu se colectează separat, potențialul de poluare a apelor este mult mai mare.

De asemenea, în 2022 am organizat o caravană pe apă,  am parcurs 531 de km și am cartat zonele cu deșeuri aflate de-a lungul Dunării, între Bechet (port) și Galați. Am documentat tone de deșeuri atât în dreptul localităților riverane Dunării, cât și în zone mai sălbatice, nesupravegheate de către autoritățile locale.

​​***

Conform prevederilor din Ordonanța nr. 21/2002, salubrizarea cursurilor apelor de pe teritoriul localităților intră în atribuțiile autorității locale, însă fenomenul este greu de controlat din cauza viiturilor care dislocă deșeurile depozitate neconform pe uscat. Totodată, UAT-urile nu sunt dotate cu echipamente pentru colectarea deșeurilor de pe apă sau din zone umede.

Poluarea grosieră nu este inclusă în lista principalilor poluanți, Anexa 6 la Legea Apelor, iar deșeurile rămân „ascunse” sub apă, sau pe maluri. De cele mai multe ori, poluarea grosieră nu influențează scorul dat stării apei, deșeurile fiind practic ignorate la momentul actual.

Malurile Dunării parcurg 12 județe și 143 de unități administrativ teritoriale. Majoritatea dintre acestea sunt în mediul rural, iar Dunărea nu se află aproape de zonele rezidențiale. Având în vedere geografia bazinului sudic al Dunării și zonele inundabile, malurile nu sunt considerate responsabilitatea UAT-urilor și nu sunt alocate fonduri pentru monitorizarea și salubrizare acestora.

Totodată, majoritatea UAT-urilor au o populație redusă și un buget insuficient pentru protejarea malurilor Dunării prin monitorizarea constantă, aplicarea de amenzi pentru cei care aruncă deșeurile ilegal sau pentru eliminarea depozitelor ilegale de deșeuri istorice.

Având în vedere amploarea fenomenului și faptul că poluarea cu deșeuri este una dintre cauzele pierderii biodiversității, cu un impact negativ semnificativ asupra zonelor umede care sunt ecosisteme extrem de sensibile și importante, vă solicităm implicarea imediată în această situație.

Câteva moduri prin care poluarea cu deșeuri afectează zonele umede:

  1. Afectarea calității apei. Deșeurile, (metale grele, nutrienți – azotul și fosfor, substanțe chimice și reziduuri industriale), pot polua sursele de apă din zonele umede, afectând calitatea apei. Aceasta duce la eutrofizare, un proces în care surplusul de nutrienți favorizează înfloriri masive de alge, care epuizează oxigenul din apă și perturbă echilibrul ecologic.
  2. Impact negativ asupra vieții acvatice. Poluarea apei poate fi toxică pentru pești, amfibieni și alte forme de viață acvatică. Metalele grele și alte toxine se pot acumula în țesuturile organismelor vii, provocând boli și afectând capacitatea lor de reproducere.
  3. Pierderea habitatelor. Deșeurile solide, cum ar fi plasticul și alte materiale nebiodegradabile, pot acoperi și altera fizic habitatul natural al speciilor din zonele umede. Aceasta poate duce la pierderea habitatului pentru speciile native și migratoare, afectând biodiversitatea.
  4. Modificarea lanțurilor trofice. Poluarea poate perturba lanțurile trofice naturale ale zonelor umede. De exemplu, dacă speciile de la baza lanțului trofic sunt afectate sau eliminate, acest lucru va avea un efect în lanț asupra tuturor speciilor care depind de acestea.
  5. Riscuri pentru sănătatea omului. Zonele umede joacă un rol esențial în purificarea apei și în controlul inundațiilor. Poluarea acestora poate afecta aceste funcții, punând în pericol sănătatea și bunăstarea comunităților umane din apropiere.

Asociația MaiMultVerde, cu sprijinul organizațiilor semnatare, vă solicită implicarea pentru abordarea corectă în vederea rezolvării problemei reprezentate de existența deșeurilor pe malurile râurilor, în special ale Dunării, pornind de la realitățile din teren.

Potențialele soluții găsite în urma proiectelor derulate până acum și după consultări cu mediul asociativ și cu autoritățile locale sunt mai jos. Desigur, acestea se pot îmbunătății ca urmare a sugestiilor dumneavoastră, pe care le așteptăm odată cu dialogul pe care îl deschidem prin prezenta scrisoare: 

Vă propunem crearea unui program național de administrare a malurilor râurilor, eventual sub coordonarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și implementat cu sprijinul autorităților publice locale, finanțate din Fondul pentru Mediu, în vederea salubrizării malurilor și apelor, dar și pentru crearea unei infrastructuri de colectare a deșeurilor din natură. Acestui program s-ar putea subscrie următoarele activități:

  1. Organizarea de campanii de informare în colaborare cu comunitatea privind importanța colectării separate a deșeurilor, măsuri de reducere și prevenire a deșeurilor de plastic, circuitul deșeurilor de la generare la reciclare/valorificare.
  2. Suplimentarea coșurilor în zone strategice pentru a încuraja oamenii să arunce deșeurile în locurile adecvate.
  3. Monitorizare video în zonele turistice.
  4. Creșterea controalelor și sancțiunilor pentru persoanele fizice și juridice.
  5. Suplimentarea panourilor informative în zonele turistice privind gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și sancțiunile aferente nerespectării acestor obligații.
  6. Implementarea unor sisteme de monitorizare a cantității de deșeuri de plastic (și altor categorii de deșeuri) generate și colectate, raportând periodic progresele către public.
  7. Colaborarea cu organizații neguvernamentale și cu companiile private pentru a derula programe comune de reducere a poluării cu deșeuri de plastic.
  8. Adoptarea de regulamente care interzic sau restricționează utilizarea plasticului de unică folosință în evenimente publice și în zone turistice des frecventate.
  9. Integrarea considerentelor de reducere a poluării cu deșeuri de plastic în procesele de planificare urbanistică și amenajarea zonelor naturale.
  10. Dezvoltarea unor planuri de intervenție rapidă în caz de situații de poluare majoră cu deșeuri de plastic.
  11. Monitorizarea activităților industriale și comerciale pentru a asigura respectarea regulilor privind gestionarea deșeurilor de plastic, dar și a altor categorii de deșeuri obligatorii prin lege.
  12. Cooperarea strânsă între autoritățile publice locale, Garda Națională de Mediu, Administrația Națională Apele Române, Romsilva și alte instituții  pentru a implementa soluții integrate.

Vă stăm la dispoziție pentru orice fel de sugestii și considerăm că un grup de lucru informal care să aibă în vedere problema deșeurilor de pe râurile din România este bine-venit.  

Organizațiile semnatare:

1. Doru Mitrana, Președinte Asociația MaiMultVerde

2. Lavinia Andrei, Președinte Fundația Terra Mileniul III

3. Oana Neneciu, Director Executiv Centrul pentru Politici 

4. Dan Bărbulescu, Director Asociația Parcul Natural Văcărești

5. Raul Pop, Președinte Asociația Ecoteca

6. Teodor Frolu, Vicepreședinte Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”

7. Klaus Birthler, Asociația Unda Verde

8. Ana Octavia Cîrdei, Președinte Asociația Artipic

9. Adelina Florescu, Președinte Asociația AIDE – Râmnicu Vâlcea

10. János Márk-Nagy, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare

11. Marian DUMITRU, Cenzor la Asociația Grupul Verde – Vrancea, Adjud.  

12. Asociația Mission 4 Life

13. Monica PRODAN, GIC Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești.

14. Galbenu Răzvan, Asociația Mod of Life

15. Mihai Dragomir, Asociația Mioritics

16. Asociația AVATAR, Gabriela Teodorescu, Președinte

17. Marilena Trică, Grupul Iniţiativa Favorit

18. Asociația Parteneriatul Global al Apei din România – GWP ROMÂNIA

19. Adi Dohotaru, președinte Asociația Societate Organizată Sustenabil SOS, campaniile SOS Someșul nostru, SOS Parcul Est 

20. Elena Lucaci, Asociația Părinți de Cireșari

21. Mădălin Gangal, președinte Organizația Salvați Prutul din Iași

22. Tamina Lolev, Asociația Nod Makerspace

23. Pasarila Minodora, fundația Valea Bistriței!

24. Mircea Ilie, ViitorPlus – Asociația pentru Dezvoltare Durabilă

25. Luiza Zamora, președinte Asociația 37

26. Oana Turturică, Președintă Asociația HaicuBicla

27. Marius Moga, Asociația miniMASS/ Someș Delivery

28. Ioana Urzică, Președinte Asociația de Inițiativă Civică și Dezvoltare Locală Neamț

29. Adriana Pitea, Străzi pentru Oameni

30. Moșteanu Cătălin, Respect pentru natură Nicolae Bălcescu

31. Bogdan Popa, Urban Lab Valea Jiului, Responsabil Departament Patrimoniu Natural

32. Ștefan Cibian, Director Executiv, Institutul de Cercetare Făgăraș

33. Marian Stoica, Director executiv, Asociația Pentru Protecția Albinelor și Polenizatorilor Sălbatici

34. Ionita Constantin Adrian, Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Dunărea de Jos, Călărași

35. Oprea Elena Daniela, Asociația Opportunity Club, Târgu-Jiu

36. Tănase Iulian, Președinte Asociația KIWANIS Craiova

37. Matei Alexandra – Președinte Asociația JCI Craiova

38. Cantor Cătălin – Asociația Carpaterra

39. Bianca Iloaia-Pîrvulescu, Președinte filială Organizația Națională Cercetașii României Centrul Local Aetos, Drobeta Turnu Severin

40. Mirela Rusu, Asociația Act Integration, Drobeta Turnu Severin

41. Orieta Hulea, Asociația WWF România – Fondul Mondial pentru Natura

42. Dan Hulea, Societatea Ornitologică Română (SOR/BirdLife Romania)

43. Olenici Claudiu – Președinte “Organizația pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului”, (Cluj)

44. Mihai Stoica, Director Executiv Asociația 2Celsius 

45. Mihaela Hrusca, Președinte Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Vaslui

46. Cosmin Stînga, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice

47. Mihaela Manolache, Asociația Volundar

48. Alexandru Oprița, Fundația Comunitară București 

49. Antoanela Enăcache, Președinte Asociația Zâmbete Colorate 

50. Răzvan Roșca, Responsabil Centrul de Tineret Ocnele Mari 

51. Lidia Veciunca, Asociația Școala Domino Servite, Voiteg, Timiș  

52. Petronela Dumitriu, Grupul de inițiativă civică Cișmigiu

53. Baban Marian, Asociatia Club Sportiv Nautic Titanii

54. Sebesi Sergiu, Asociatia CSR Nest

55. Ionita Mihaela, Asociația Dăruiește si Zambeste pentru Comunitate

56. Dan Mirea, APE FĂRĂ PLASTIC

57. Ciocoiu Ioana, Awhere Giurgiu

58. Vanea Aniko, Asociația de pe Vale

59. C. Adrian, Asociatia Green Space

60. Roxana Saraev-Strede, Asociația Cu drag din Sulina

Înscrie-te la Newsletter

Promiteam că nu vom trimite spam.